18 clipe

Curand...18 ani.Cum as putea sa privesc anii mei ?Cand tot ce-mi amintesc sunt doar clipe si clipe si vagi momente pline de idei. Mai stii cand..? Cand ce? Cand am pasit in gradinita ,serbarile erau punctul culminant .Si totusi daca nu ar fi fost captat momentul cand eram ^craiasa zapezii^ ^fulg de nea ^ ^o litera din alfabet^ sau mai stiu eu ce..oare imi mai aminteam ?Prima zi de scoala.Nici unde m-am asezat, nici cu cine sau cu ce m-am imbracat nu m-a marcat .Singurul lucru amuzant pe care mintea mea l-a recreat este faptul ca aveam cu mine un pistol , de jucarie.

Anii ce au urmat au zburat. Un an egal o clipa si o clipa egal toata experienta mea. Am acumulat atat cat am privit neclipind oameni , peisaje , institutii peste care am trecut .

Se spune ca toti ajungem sa rostim ^pe vremea mea...^ , nu se stie cand , dar totul se schimba asa rapid ca as putea insiniua ^pe vremea mea ...la 16 ani , imi imaginam majoratul ca fiind un inceput de viata, una in care pot sa am cate genti vreau eu in care sa-mi port cu grija cheile de la masina , apartamentul propriu si cardul ..gol.^ Cred ca nu mi-am dat seama care-i treaba cu responsabilitatea de major , dar de abia astept sa scriu la 18ani  despre cum voi vedea targeturile copilaresti pe care le detineam.